Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Uncategorized’ Category

Aluzie.

.

Datorii: AdelaAna VeronicaCatiCostacheDana, Dispecer, GabrielaImagini, Link-PingMirelaRăzvan, RokssanaSchtielShayna, TeoTheodora, Tu, Vania.

Reclame

Read Full Post »

Cand ajungi in Marginea, pe drumul ce vine dinspre Rădăuți, ești întâmpinat de voie bună, de oameni harnici și săritori. Vecinii dinspre vest, se mândresc cu una dintre perlele arhitecturale ale strămoșilor noștri, Mănăstirea Sucevița. Chiar dacă între cele două localități nu există nici măcar 100 de metri, mărginenii s-au obișnuit cu miile de călători care le calcă pragul în căutare de frumos. Atunci când sunt întrebați de mănăstirile din Marginea sătenii le răspund acestora că ei nu au mănăstiri celebre, dar au o ceramică unicat, vestită în întreaga lume.
Dacă turistul obosit alege să se oprească în Marginea, va constata cu surprindere că nu există decât puține pensiuni sau hoteluri în localitate, dar acest lucru va trece curând în adâncul uitării atunci când va vedea că orice mărginean va fi extrem de bucuros să-l primească ca oaspete. Ceramica de Marginea este absolut senzațională, iar acest lucru va fi pentru orice musafir al satului un adevăr incontestabil. Chiar dacă turistul va fi cazat în Marginea sau în multitudinea de pensiuni din Sucevița el va putea să facă o excusie de o zi pentru a vedea minunile naturale reprezentate de Pietrele Muierii. Totodată, iubitorii naturii vor găsi multe și neasemuite frumuseți în inima obcinelor Bucovinei, acolo unde Marginea are un statut special.
Dacă la început, Marginea și-a luat numele de la așezarea sa la poalele pădurii, astăzi Marginea reprezinta inima unui comerț activ datorat ceramicii sale. Astăzi, mărginenii reprezintă un motiv de mândrie pentru orice bucovinean.
Turistul trebuie să știe că în afară de centrul satului unde comerțul cu ceramică este în floare, mai există multe familii de olari, și, ca de obicei, poveștile, amintirile și tradițiile pe care le dau bunicii nepoților lor sunt niște nestemate ce merită aflate. Călătorul trebuie să caute, să aibă răbdare, să discute cu bătrânii și va constata că pe măsură ce trece timpul ca cele mai minunate lucruri se află în sufletele și mințile mărginenilor.
Dacă astăzi orășenii fug de stresul și aglomerația vieții de acasă, ei pot găsi în mijlocul Bucovinei o hrană naturală și sănătoasă atât pentru suflet cât și pentru corp. A ajunge la Marginea este extrem de ușor șiaceasta  este o oprire obligatorie pentru oricine vine să viziteze Bucovina.
În Marginea au poposit toţi voievozii Moldovei, după cum o dovedesc unele toponime, deşi înscrisurile, atât de rare la români, îi menţionează doar pe Movileşti, ba chiar şi moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au poposit şi în Marginea, în anul 1612, când au fost strămutate, de la Suceava, la Suceviţa, de către mitropolitul Anastasie Crimca, de frica unei noi invazii cazace, dar tot aici au poposit şi oştiri vrăjmaşe, ba polone sau cazace (în 1610, 1615, 1695 ), ba ruseşti (în 1711, 1915 şi 1944 ).
În Marginea s-a născut, în 1784, şi s-a săvârşit, în 1816, legendarul haiduc Ioan Darie, spânzurat, pe Dealul Edrei, din capătul imaşului satului, pe urmele lui păşind, ca luptător împotriva bolşevismului, ultimul „haiduc modern al Bucovinei”, Vladimir Macoviciuc, ucis la Vicovul de Jos, în 7 iulie 1947.
Prin Marginea a trecut, în 1808 şi 1810, ca însoţitor al arhiducilor Ludovic şi, respectiv, Rainer, pictorul silezian Franz Jaschke, primul acuarelist care a pictat în Bucovina, inclusiv o mărgineancă.
Prin Marginea a trecut, în 1817, când a vizitat Bucovina, împăratul Francisc I, iar tragicul prinţ austriac de coroană Rudolf, victimă misterioasă a viitoarei tragedii de la Mayerling, a trecut prin Marginea sâmbătă şi duminică, 9 iulie şi, respectiv, 10 iulie 1887.
De-a lungul anilor ultimelor decenii, datorită atelierului celebrei ceramici negre de tip Kutty, au poposit în Marginea mii de oameni, turişti şi iubitori de artă de pe toate continentele pământului. Au sosit ca oaspeţi şefi de state, personalităţi culturale, înalţi prelaţi, care au privit cu admiraţie minunile executate în atelierele de ceramică de aici.

Read Full Post »

Zbor curat


Plictisindu-mă să tot levitez, într-una din serile trecute am şamanizat şamanizând. Prefăcut în pasăre de noapte, pornii în zbor către Răsărit, pentru a vedea iluminatul stradal al Devei, dar şi alte privelişti. La Cetate, am întâlnit o Pasăre a Paradisului venindă din Răsărit.
– Hai să zburăm către apus! Vrei? – gânguri aceea, după ce făcurăm prezentările.
– Nu e nimic de văzut acolo… – i-am piuit drept răspuns.
Crezându-mă pe cuvânt, ne-am rotit apoi în cerc, discutând de-ale noastre, cum fac păsările. Când prinse a se lumina de ziuă, ne-am despărţit şi ea s-a dus spre Răsărit. Eu, spre apus.
Din toată istoria, m-am ales cu nostalgia şi cu o gripă aviară.

Read Full Post »

Schimbarea

Desigur, nu toţi suporterii echipei naţionale ştiu toate dedesubturile în legătură cu o convocare sau alta ori cu soarta selecţionerului. Pe scurt, iată cum s-au desfăşurat evenimentele în ultimul timp. Aflându-mă în tribună la meciul cu Luxemburg, foarte nemulţumit de jocul numărului 10, am strigat:

– Mutu!

– Ce-i? – a întrebat fotbalistul.

– Cere-te-afară, că eşti prost!

După vreun sfert de oră, observând şi-a mai dat cu stângu-n dreptu’ la vreo două faze, am strigat din nou:

– Mutulee!

– Ce mai vrei?

– Cere-te, bă, afară că eşti prost!

Fotbalistul n-a mai rezistat, şi l-a rugat pe selecţioner să-l înlocuiască.

– Lasă, bă, joacă acolo, nu te lua după ăla! – i-a strigat Răzvan Lucescu.

Ăla! Adică, pentru selecţioner, eu sunt ăla!…

Îndată l-am sunat pe Mircea Sandu, cerând să-l schimbe de urgenţă pe Lucescu.

– Da’ ce-a mai făcut iarăşi? – mă chestionă.

– Las’ că ştie el ce-a făcut! Tu nu trebuie decât să-l schimbi.

În cele din urmă, am convenit să-l mai lase până după meciul retur cu Bosnia, neavând încă pregătit un înlocuitor pe care să-l agreez.

Read Full Post »

Eveniment major

După o aşteptare de circa cinci ani, am apucat şi ziua să văd apărut un volum aparte:

Ioan UscaIoan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea Sfinţilor Părinţi, XIV, Cărţile lui Solomon, format 20/13 cm, 524 pagini, Editura Christiana, Bucureşti, 2010.

Cităm de pe coperta IV: „Seria de tâlcuiri verset cu verset ale cărţilor Vechiului Testament, continuată cu volumul de faţă, se întemeiază cu precădere pe marele tezaur exegetic al patristicii răsăritene, dar aduce, de câte ori este cazul, şi precizări istorice şi filologice de dată recentă. Autorii, îmbină rigorile teologiei cu exigenţele culturii actuale, oferind un valoros instrument de lucru adresat mai ales seminariştilor şi studenţilor în Teologie, dar şi intelectualităţii creştine în general„.

Scrierea cuprinde Comentariile la Cartea ProverbelorEcclesiast şi Cântarea Cântărilor şi poate fi comandată online de aici.

Read Full Post »

Cu întârziere

De regulă atent la astfel de detalii, am neglijat pe blogul de faţă să mulţumesc acelora care, în timp, l-au sprijinit cu linkuri. O facem acum, cu oarecare întârziere, amintindu-i pe aceia care nu ne-au ocolit:

Ana Usca

Elena Agachi

Ioan Usca – atunci când îmi dau singur ping-uri

Vasile Călin Drăgan

Theodora

Despre Taina Căsătoriei

Dan Pătraşcu

Cella

Gabriela Savitsky

Link-Ping

Simion Cristian

Presa în blugi

Sfântu’ Simon

Anamaria Deleanu

Băiatul Ciudat

Carmen.

Read Full Post »

« Newer Posts